CORESPONDENȚĂ DE LA CONFERINȚA GLOBAL GRAIN GENEVA

Traderii de la Marea Neagră, despre România: Sunteți un jucător complementar, nu puteți face față competiției. Valoarea adăugată este dată de apartenența la UE

global-grain-geneva-5a0ae66f34271.jpg

Stefan Voicu 14 noiembrie 2017
România este pusă în umbră la Marea Neagră de valul de cereale cu care Ucraina și Rusia indunda piețele de export din regiune, astfel că agricultura locală nu are capacitatea de a concura de la egal la egal cu vecinii din spațiul ex-sovietic în condițiile în care, cel puțin în cazul grâului, volumele de export cumulate din Rusia și Ucraina sunt de zece ori mai mari decât cele ale pieței românești.
“Statele Unite, Franța și România nu pot concura cu Rusia. În Rusia costurile de producție sunt scăzute, dar costurile logistice și de manipulare în port sunt ridicate, astfel că se produce un efect de compensare. (…) România este un un competitor complementar, cu valoare adăugată dată de apartenența la UE”, a spus Swithun Still, directorul Solaris Commodities, unul dintre cei mai vizibili traderi de grâu rusesc la evenimentul Global Grain Geneva.
Piața de la Marea Neagră este un reper critic pentru piața românească a materiilor prime agricole având în vedere că România este supra-expusă pe segmentul de export în aceleași destinații cu cei doi competitori din spațiul ex-sovietic.
Situația influențează direct dinamica pieței locale în condițiile în care cotațiile de export sunt conectate și influențate direct de volatilitatea din porturile rusești și ucrainene.
Printre puținele avantaje ale pieței românești, pe lângă apartenența la UE, este un sistem logistic și portuar mai puțin tensionat decât cel cu care se confruntă operatorii din Ucraina sau Rusia.
Spre exemplu, cotația orzului furajer din Rusia a depășit-o pe cea a grâului de panificație 12.5%, o situație extrem de rară generată de încapacitatea operatorilor de a aduce volumele de orz din ferme în porturi și mai apoi către piețele de export care solicită acest produs.
“Din cauza capacității limitate, porturile vor livra grâu. Comercianții au de ales între grâu, porumb și orz din cauza capacității limitate. Nu putem exporta toate produsele. Orzul este scump și va scoate porumbul din porturi, dar va trece timp”, a spus și Andrei Sizov, Jr, directorul SovEcon, una dintre casele de consultanță în domeniul materiilor prime agricole din Rusia.
Global Grain Geneva este unul dintre cele mai exclusiviste și influente evenimente publice din piața globală a comerțului cu materii prime agricole, o platformă ce strânge la un loc 1.200 de profesioniști din cadrul a 550 de companii din mediul comercial al materiilor prime agricole.
 
CE AU MAI SPUS TRADERII DE LA MAREA NEAGRĂ LA GLOBAL GRAIN GENEVA
Oleg Kryukovskiy, Directorul Diviziei de trading al comerciantului GTCS
Grâul furajer rusesc este bine primit și apreciat în multe piețe datorită calității și datorită prețului mic. În acest an calitatea este excelentă în ciuda temerilor (ce au existat în piață – n.red.). 
Orzul rusesc este într-o poziție interesantă în condițiile în care a ajuns să fie mai scump decât grâul de panificație 12.5%, chiar dacă recolta este una foarte mare.
Andrei Sizov Jr., directorul SovEcon, una dintre casele de consultanta in domeniul materiilor prime agricole din Rusia
Prețul grâului furajer în Rusia în regiunea râului Volga este de 80 dolari/MT, iar din cauza infrastructurii fermierii vor investi mai puțin în îngrășăminte, pesticide și semințe sezonul următor, ceea ce înseamnă o calitate mai slabă.
Marjele de profit sunt sub presiune în Ucraina în condițiile în care fermierii se confruntă cu prețuri joase și presiune inflaționistă din punctul de vedere al prețurilor terenurilor, cel puțin în vestul Ucrainei, dar și cu costuri salariale în crește și majorarea costurilor logistice la 10 dolari/MT în medie. Toate aceste lucruri generează un adevărat război între producători și comercianți.
Informațiile arătau că Rusia va fi un mare exportator în acest sezon, dar de la începutul sezonului Rusia a exportat mai puțin decât erau așteptările inițiale. Acest lucru s-a întâmplat pentru că fermierii au avut un an bun în 2016. A fost cel mai profitabil din toată istoria și, în consecință, nu au fost forțați să vândă la prețuri mici. Acest lucru a limitat exporturile în mod semnificativ. Acest an va fi diferit, oferta totală este una record. Oferta totală a fost de 130 milioane MT anul trecut, în acest an este de 157 milioane MT și prețurile scad, fermierii suferă, iar traderii spun că totul este în regulă. În partea de sud fermierii stau bine, în regiunea râului Volga fac în continuare bani, dar mai puțin, însă în regiune mai îndepărtate suferă, nu reușesc să facă profit. Traderii vor face bani, dar fermierii vor fi mai puțin interesați să investească în echipamente, îngrășăminte, pesticide și semințe.
Mulți se uită la piața rusească cu precădere în regiunea de sud, dar sunt diferite situații. Orzul nu este în sud, este în regiunile îndepărtate pentru ca cel din sud a fost recoltat și vândut și durează până când orzul din regiunile îndepărtate este livrat în port. Din cauza capacității limitate, porturile vor livra grâu. Comercianții au de ales între grâu, porumb și orz din cauza capacității limitate. Nu putem exporta toate produsele. Orzul este scump și va scoate porumbul din porturi, dar va trece timp.
Costurile de producție din Rusia au crescut treptat, dar variază mult de la o regiune la alta. Cea mai prosperă regiune este cea din sudul Rusiei, apoi urmează zonele cu cernoziom, dar în regiunea Volga, Siberia și în Urali fermierii se chinuie. În cazul grâului, costurile de producție variază de la 60-70 dolari/MT până la 100 dolari/MT în Siberia și alte regiuni îndepărtate.
 
Swithun Still, directorul Solaris Commodities, unul dintre comerciantii de materii prime agricole ce cumpara marfa din Rusia
În funcție de regiune, În Rusia și Ucraina ar trebui să existe oportunități pentru făcut bani.
Costurile de logistice (din ferme până în port, încărcare în vapor etc.) se ridică în medie la 130 dolari/MT.
Dacă un cumpărător caută marfă de calitate se duce către Rusia, dacă un cumpărător vrea să cumpere ieftin se duce în Ucraina.
Ucraina nu se poate duce la GASC din cauza majorării condițiilor de calitate.
Principalele pieței ale Rusiei sunt Egipt și Turcia. În ultimii zece ani grâul rusesc și-a mărit cota de piață în Africa de Sud, Nigeria, Mexic, Peru, Venezuela, Indonezia sau India.
Apar informații conform cărora Rusia are potențial de export de grâu pentru Brazilia, dar nu cred că se va întâmpla asta din cauza Argentinei.
Grâul rusesc a devenit deja un produs global.
Fermierii nu vorbesc deschis despre costurile lor de producție pentru că au impresia că vor primi mai puțin bani.
 
Simon Cherniavsky, CEO al fermei Mriya Agro Holding, una dintre cele mai mari exploatatii agricole din Ucraina
Anul trecut grâul ucrainean a ajuns în India din cauza recoltei slabe și ca urmare a a faptului că furnizorii tradiționali precum Uniunea Europeană și Australia au avut probleme, iar Rusia a vrut probleme din punctul de vedere al calității. Nu mă aștept să se repete acest lucru în condițiile în care India a avut (anul acesta – n.red.) o recolta bună.
Ucraina a produs și a exportat mai puțin porumb în acest sezon. Ucraina a livrat foarte puțin și ce a livrat s-a dus în China, o destinație în creștere pentru porumbul produs în Ucraina.
Agricultura este singurul sector din Ucraina pe care băncile sunt dispuse să îl finanțeze. Există foarte multă lichiditate pentru investiții pe termen scurt. În general în ultimii ani fermierii au fost profitabili, au făcut între 300-400 dolari/Ha. Mai este problemă pieței funciare, dar în general sunt poziționați mai bine acum față de acum câțiva ani.
Există o presiune asupra costurilor de producție din Ucraina, au crescut cu 50% ca urmare a intensificării sistemelor de producție, dar și datorită faptului că au crescut costurile salariale sau cele cu terenul, mai este și situația devalorizării grivnei, și apoi vine logistica, ceea ce înseamnă că marjele de profit sunt sub presiune. Totuși, fermierii reușesc să aibă profituri bune.
 
  Urmărește Agrofinanciar pe Facebook: